De la melodiile de dragoste la jocurile ritualice și cântecele de zestre, „Transylvanian Dance” va reda vibrația autentică a folclorului transilvănean, păstrată pe cilindri de ceară Edison la începutul secolului XX, dar reimaginată aici printr-un limbaj sonor de o expresivitate tulburătoare. Vocile țăranilor înregistrate de Bartók cu mai bine de o sută de ani în urmă își vor regăsi ecoul în improvizațiile vii ale celor doi muzicieni, într-un dialog emoționant între trecut și prezent.
15 Mai 2025 | 20:00 | Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași, Aulă | acces de la 19:30
Cântece populare culese de Béla Bartók, reinterpretate de Lucian Ban și Mat Maneri:
Programul concertului:
Lover Mine Of Long Ago (Original Wax Cylinder, Cenad, Transylvania 1913)
Transylvanian Dance (Original Wax Cylinder, Bihor, Transylvania 1912)
Make Me Lord, Slim And Tall (Original Wax Cylinder, Chincis, Transylvania 1914)
Dowry Song (Original Wax Cylinder, Bihor, Transylvania 1909)
Enchanted Stag (Original Wax Cylinder, Igris, Transylvania 1910)
Jocul cu Bâta (Original Wax Cylinder, Voiniceni, Transylvania 1912)
Poor Is My Heart (Original Wax Cylinder, Urisiu, Transylvania 1911)
Artiștii concertului:
Lucian Ban (RO/US) - pian
Mat Maneri (US) - violă
Concertul va face parte din turneul internațional de lansare a albumului, după concerte susținute în Statele Unite și Canada, continuat cu o serie de apariții în Europa, la Palermo, Napoli și Florența în Italia, la Paris în Franța, și, în mod simbolic, în România, locul de origine al cântecelor care vor sta la baza acestui demers artistic.
Pe lângă componenta muzicală, spectacolul va include proiecții video special create pentru acest proiect, care vor aduce în fața publicului partiturile originale ale lui Béla Bartók și fotografii rare, realizate chiar de compozitor în satele transilvănene în timpul campaniilor sale de cercetare etnomuzicologică.
Va fi un concert despre memorie, identitate și libertate creativă, în care trecutul și prezentul vor dansa împreună, purtând publicul într-o experiență sonoră profundă și hipnotică.
_________________
„Transylvanian Dance” a fost deja nominalizat pentru Best Jazz Album of 2024 de El País, cel mai important ziar al Spaniei, de All About Jazz și Postgenre și a fost elogiat de ziarul canadian Vancouver Sun pentru „interpretarea extraordinară”, precum și de săptămânalul elvețian Die Weltwoche din Elveția pentru că „face ca această muzică să strălucească din nou, Béla Bartók fiind, într-un fel, cea de-a treia prezență”. Albumul este prezent și pe Europe Jazz Media Charts, unde criticul belgian Georges Briquet îl descrie drept „o apariție discografică de excepție ce garantează o audiție aproape metafizică”, în timp ce radioul public Bayerische Rundfunk din Bavaria vorbește despre o muzică ce „deschide spațiul și timpul, o imersiune în istorie și în prezent”.
Povestea cântecelor transilvane reimaginată a început în urmă cu câțiva ani, în cadrul proiectului Retracing Bartók, curatoriat de Jazz Updates în programul oficial al Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023. După ce prestigiosul National Public Radio din Statele Unite a difuzat o cronică audio incluzând fragmente din muzica lor și o analiză rafinată a acesteia – cronică preluată de sute de radiouri locale americane – primul album, Transylvanian Folk Songs, a fost propulsat în celebrul top Billboard, unde a rămas timp de mai multe săptămâni. Criticul NPR Kevin Whitehead a scris despre „misterul și claritatea cu care trio-ul infuzează cântecele tradiționale din Transilvania, despre cum pianul cântă precum clopotele unei biserici”.
Cei doi muzicieni au continuat reimaginarea colecției de folclor din Transilvania prin limbajul jazzului și al improvizației pe cel mai recent album al lor, încântând audiențele din întreaga lume în spectacole de o intensitate și emoție ieșite din comun.
_________________
Despre violistul Mat Maneri, nominalizat la Premiile Grammy, revista All About Jazz a scris că „a schimbat felul în care lumea jazzului ascultă vioara și viola”, iar despre pianistul Lucian Ban s-a scris în revista Downbeat că „este fără îndoială în liga majoră a pianiștilor contemporani... cu greu se găsește cineva să-l egaleze.” Cei doi și-au început colaborarea în 2010, în cadrul proiectului Enesco Reimagined, lansând peste 10 albume împreună și concertând în întreaga lume.
Tandemul pianistului de origine română Lucian Ban și al violistului american Mat Maneri este recunoscut la nivel internațional pentru melanjul profund între folclor și improvizație, pentru recontextualizările dintre muzica clasică și jazz și pentru căutările lor înspre un ideal de jazz cameral. Publicația Financial Times descrie „țesătura complexă între sunetul unic al violei lui Mat Maneri și pianul plin al lui Lucian Ban drept una dintre plăcerile jazzului contemporan de mai bine de un deceniu”. Cei doi muzicieni și-au început colaborarea în 2008, în cadrul proiectului Enesco Reimagined, un octet cu staruri ale jazzului newyorkez ce reimagina muzica instrumentală a marelui compozitor român George Enescu. Albumul cu același nume, înregistrat la Festivalul Enescu, a primit o serie de premii internaționale, elogiile presei și a fost prezentat pe marile scene din America și Europa.
Cei doi au continuat să lucreze împreună, debutând în duo la prestigioasa casă ECM Records cu albumul „Transylvanian Concert” în 2013, material care le-a adus consacrarea internațională și turnee în întreaga lume. The Guardian elogia acest album pentru „vocea originală și frumusețea neortodoxă”. În 2019, duetul a colaborat cu Evan Parker, una dintre vocile cheie ale avangardei europene din ultima jumătate de secol, pentru albumul „Sounding Tears”, urmat de o trilogie de albume a ansamblului microtonal al lui Mat Maneri și de albumul „Blutopia” (All About Jazz Best Album of the Year), un quintet cu reputatul saxofonist Alex Harding și celebrul tubist Bob Stewart.
În 2023, cei doi muzicieni au realizat o rescriere radicală a operei „Oedipe” de George Enescu pentru un ansamblu de jazz și doi cântăreți, albumul „Oedipe Redux” beneficiind de o pagină întreagă dedicată în cea mai importantă publicație de jazz, Downbeat Magazine.
Pe parcursul unei cariere de aproape 40 de ani, Mat Maneri a redefinit sound-ul și locul violei în jazz și muzica improvizată. Născut în Brooklyn, în 1969, Mat Maneri și-a câștigat o reputație internațională drept unul dintre cei mai originali și provocatori artiști ai generației sale, elogiat pentru individualismul său, pentru mariajul dintre muzica microtonală și jazz și pentru colaborările sale cu figuri legendare ale muzicii improvizate. All About Jazz apreciază că Maneri „a schimbat felul în care lumea jazzului ascultă viola”, iar Wall Street Journal îl numește „virtuozul violei în jazz”.
Numit de ziarul britanic The Guardian „A name to watch” și considerat „unul dintre cei mai talentați pianiști de jazz care s-au mutat la NYC” (Bruce L. Gallanter, Downtown Music Gallery), Lucian Ban și-a câștigat renumele pe scena jazzului internațional printr-o serie de albume și colaborări cu nume de primă mână și este recunoscut pentru sinteza extrem de personală între jazz și muzica tradițională românească, pentru reimaginarea muzicii lui George Enescu prin prisma improvizației și pentru căutarea unui ideal al jazzului cameral. Muzica sa a fost descrisă drept „un triumf al comunicării emoționale și muzicale” (All About Jazz), „răvășitoare, misterioasă” (New York Times), „neortodoxă, dar fascinant de frumoasă” (The Guardian), „atemporală și plină de viață” (Downbeat).
Bilete și abonamente: https://bilete.classixfestival.ro
La achiziția biletelor pentru Classix beneficiați de un discount de 15% atunci când plătiți cu un card BRD! Reducerea se aplică automat la selectarea „BRD” ca modalitate de plată pe platformă.
www.classixfestival.ro
#OurContemporaryClassicAffair
____________________________
Organizatori: Asociația Industrii Creative, Showberry
Partener principal: BRD Groupe Société Générale
Parteneri instituționali: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași
Partener strategic: DAC Music Performance
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
EN
BG
HU
