Oradea - Miss Daisy și șoferul ei

Recomandarea piesei o voi începe cu impresiile de final. Un final care prin intensitatea sa m-a emoţionat atât de tare, încât la bis-urile de aplauze abia mi-am revenit. Recunosc, am şi plâns la un moment dat.

“Dincolo de o poveste poetică şi comică despre prietenie şi toleranţă – spune regizorul Claudiu Goga – Driving Miss Daisy este pe de-o parte un eseu (pe alocuri crud) despre ceea ce Tolstoi numea “marea surpriză a vieţii” – bătrâneţea, iar pe de altă parte o meditaţie asupra călătoriei noastre prin viaţă, o călătorie dificilă şi imprevizibilă până la capăt pentru că, nu-i aşa?, viaţa e cea care nu are limite, nu moartea.”

Piesa începe frumos, într-un décor de Ştefania Cenean, simplu şi minimalist care parcă ne întoarce înapoi în anii 1800. Povestea este despre Miss Daisy o “cucoană” evreică de 70 de ani, putred de bogată, rasistă şi extrem de sarcastică şi acidă, care prin unele circumstanţe este obligată să-şi angajeze un şofer. Unul negru.

Acţiunea are loc în secolul XIX, în Sudul Statelor Unite unde problemele rasiale erau marcante, atunci când negrii nu aveau voie să intre în toaletele publice sau erau vânaţi de organizaţia teroristă Ku-Klux-Klan.

Boolie, un afacerist notoriu, îi face faţă foarte greu mamei sale, care cu limba sa ascuţită reuşeşte să atingă pe oricine. Ceea ce o intrigă pe miss Daisy este că tradiţiile evreieşti se pierd cu trecerea timpului şi că modernismul şi Moş-Crăciunul pun stăpânire pe datinile israelite.

Pe de altă parte, un şofer negru este foarte greu de suportat, însă cu timpul barierele rasiale se depăşesc şi se ajunge la o apropiere firească. Momentele dintre cei doi sunt cele mai savuroase datorită dialogului, dar şi datorită jocului actorilor care este impresionant.

Din nefericire anii trec şi miss Daisy se degradează pur şi simplu sub ochii spectatorului. Din doamna dreaptă, demnă şi plină de umor fin ajunge o bătrână cocoşată şi peste ani o bătrână nebună internată la azil. Senectutea îşi spune cuvântul şi acest proces îngrozeşte spectatorul. Dacă la începutul piesei am râs în hohote spre final am amuţit, când Maia Morgenstern reuşeşte să pătrundă prin scutul impus de distanţă şi spaţiu direct în sufletele spectatorilor.

Alfred Uhry, autorul piesei “Driving Miss Daisy”, a fost distins cu premiul Pulitzer pentru dramaturgie.

Text: recenzie Unica.ro

Biletele se gasesc in format electronic pe www.iabilet.ro si in magazinele Flanco, Diverta, Carturesti, Metrou Unirii 1, Muzica, IQ BOX, Uman, Casa de Balet si pe terminalele Selfpay. Online, puteti plati cu cardul, Paypal,carduri de tichete culturale Sodexo, pe factura la Vodafone sau Orange sau ramburs prin Fan Courier oriunde in tara.