Bistrița: Pasaje Film Festival - Jaful Secolului (2024)

Co-producţie România-Belgia-Olanda

Durata: 126 minute

Gen: dramă

Scenariu: Cristian Mungiu

Regie: Teodora Ana Mihai

Imagine: Marius Panduru RSC

Scenografie: Simona Pădurețu

Montaj: Katharina Wartena, Robert Bitay

Costume: Margriet Procee

Sunet: Jean-Stéphane Garbe, Marian Bălan, Benoit De Clerck

Supervizor sunet: Marius Leftărache

Producători: Tudor Reu, Cristian Mungiu, Annemie Degryse, Jan De Clerq, Delphine Tomson, Jean Pierre Dardenne, Luc Dardenne, Jeroen Beker, Linda Van Der Herberg, Sean Wheelan, Kristina Börjeson, Vlad Rădulescu

Producători asociați: Samuel Bruyneel, Alexander Vandeputte

Director de producție: Koen Fransen

Regizor secund: Vlad Chiriță, Adriana Itu

Casting: Cătălin Dordea, Ann Willems

În rolurile principale: Anamaria Vartolomei, Ionuț Niculae, Rareș Andrici

PREMII: Premiul Publicului la Festivalul Internațional de Film de la Shanghai, Balkan Film Award (premiul pentru cel mai bun film din competiția balcanică, în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Sofia), Marele Premiu la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia (2024), Marele Premiu și Premiul pentru Cea mai bună Actriță în rol principal, la Festivalul Internațional de Film de la Tokyo (2024) acordat actriței Anamaria Vartolomei.

Sinopsis scurt

Ginel si Natalia pleacă la muncă în Țările de Jos. Acolo se reîntâlnesc cu consătenii lor Iță și Adrian, baieti de baieti care trăiesc din ce câștigă iubitele lor și din mici smenuri. Când Natalia e agresată într-un club, Iță îl convinge pe Ginel ca e dreptul lor să se răzbune. Sătui să fie tratați drept cetățeni de mâna a doua, cei trei pun la cale o lovitură. În mai puțin de două minute, sustrag tablouri în valoare de peste 20 de milioane de euro. Mai departe, însă, lucrurile se complică.

Inspirat de o poveste adevărată.

Sinopsis lung

NATALIA și GINEL sunt un cuplu de tineri părinți români care părăsesc micul lor sat dunărean lipsit de perspective în încercarea de a-și rezolva problemele financiare mergând să muncească legal în Țările de Jos. Condițiile de muncă și trai ale imigranților sunt dificile și adeseori umilitoare, însă, cei doi incearca sa o scoată la capăt, cu speranța că o vor putea aduce cu ei pe Alesia, fetița lor, rămasă acasă în grija bunicii paterne. În Rotterdam se reîntâlnesc, însă, cu consăteni și prieteni de-ai lor din adolescență, IȚĂ și ANDREEA, genul de migranți care au decis să exploateze altfel relocarea în spațiul occidental. IȚĂ fură din locuințe cu ajutorul lui ADRIAN, iar ANDREEA se prostituează, ceea ce le permite să ducă o viață confortabilă. Când NATALIA suferă un abuz, IȚĂ, inteligent și manipulator, profită de dificultățile și frustrările cuplului NATALIA-GINEL și îi convinge că inechitățile felului în care sunt ei tratați ca migranți de societatea occidentală îi îndreptățesc la o replică pe măsură și ca sunt îndreptățiți să beneficieze și ei pe orice căi de ceea ce ei consideră a fi bogăția opulentă și sfidătoare a societății capitaliste. IȚĂ îl determina pe GINEL să se implice alături de el în furtul dintr-o galerie de artă a unor tablouri realizate de pictori celebri, parțial pentru valorificarea lor, însă, totodată și din orgoliul de a se face observați ca indivizi într-o societate în care migranții, simt ei, sunt un nou fel de sclavi și tratați ca sub-oameni. Filmul urmărește soarta personajelor și a tablourilor până la o rezoluție cumva tragică deopotrivă pentru oameni cât și pentru cultura și valorile reprezentate de aceste repere ale civilizației.

Declarație regizorală - Teodora Ana Mihai

Ca regizor născut în România comunistă și crescut în mare parte în Occident, am trăit cu un picior în ambele lumi. Aparțin ambelor, sau poate niciuneia. Această poziție unică, deși tulburătoare, mă obligă să mă confrunt cu aceste teme incomode. Încă din copilărie, am admirat punctele forte ale ambelor lumi, dar am fost dureros de conștientă de punctele lor slabe și de sursele lor de rușine.

Cu degetul pe rănile ambelor lumi, Jaful secolului vă invită pe tărâmul său unic - tragic din punct de vedere umoristic, absurd din punct de vedere paradoxal și realist din punct de vedere deranjant - stârnind dezbatere și, sper, reflecție.

Biografie/ Filmografie - Teodora Ana Mihai

Teodora Ana Mihai este o regizoare belgiană de origine română, născută în București, cunoscută pentru îmbinarea distinctivă față de relevanța socială și poezia audiovizuală.

Primul său lungmetraj, La Civil, a câștigat Un Certain Regard la Cannes în 2021 și este o coproducție Belgia-România-Mexic care trateaza subiectul bandelor mexicane care rapesc copii cuminți.

Despre Cristian Mungiu (filmografie scenarist)

Cristian Mungiu s-a născut la Iași. După ce a studiat la Universitatea de limbi străine din Iași, a lucrat ca profesor și jurnalist. S-a mutat la București pentru a studia cinematografia și unde a regizat mai multe scurtmetraje. Primul său lungmetraj, „Occident”, a avut premiera la Quinzaine des Réalisateurs în 2002 și a fost un succes de public în România. În 2007, cel de-al doilea film al său, „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, a fost premiat cu Palme d'Or. A revenit la Cannes în 2009 cu „Amintiri din Epoca de Aur”, apoi cu „După dealuri”, dublu premiat în 2012 pentru Cel mai bun scenariu și Cele mai bune actrite, iar cu „Bacalaureat” a fost premiat pentru Cel mai bun regizor în 2016. În 2022 a revenit cu R.M.N.

Declarație scenarist (Cristian Mungiu)

În anul 2012, opinia publică internațională a fost oripilată de fapta unor români care au furat niște tablouri dintr-un muzeu din Olanda și, pare-se, în final le-au dat foc undeva într-un sat din Dobrogea. E vorba de tablouri semnate de unii cei mai renumiți pictori din patrimoniul cultural al umanității. Occidentalii au fost șocați. Românii, co-naționalii hoților, au părut întâi amuzați, apoi rușinați, iar în final iritați: ce vină avem noi, ceilalți, pentru fapta lor? Răspunderea este un atribut individual, nu colectiv. Desigur, dar în ce măsură? Cum a fost posibil, în ce circumstanțe, ce se află dincolo de această întîmplare, care sunt semnificațiile ei, prin ce este ea relevantă pentru locul în care trăim, de ce merită povestită, dincolo de spectaculozitatea – dar și de grotescul ei – care au și transformat-o în subiect de presa?

TRIVIA

Filmările au avut loc pe parcursul a 30 de zile, în locații din Rotterdam (Olanda), Antwerpen, Kunsthal (Belgia), București și Giurgiu (România). Majoritatea interioarelor din Olanda au fost reconstruite și realizate în România.